Fac sex, deci exist!

De cate ori noi, femeile, nu am confundat dorinta carnala cu dragostea? In ce sens am confundat-o? Pai, unul singur – faptul ca el, barbatul, ma dorea la pat si partidele noastre de sex erau tumultoase, credeam, tot eu- femeia, ca acel barbat are si sentimente pentru mine. Da, ma simteam dorita si (credeam eu) iubita! Asta e teapa pe care ne-o luam atunci cand nu avem prea multa experienta in relatii sau cand noi suntem prea indragostite si ne place ideea ca aceasta dragoste este impartasita si de partener. “Fac sex cu el, deci exist in viata lui”… da, existi in actul sexual, si atat! Iti place sa visezi cu ochii deschisi cand el nu mai este langa tine, reiei cursul actului sexual, iti vin in minte franturi cu atingerea lui, cu pasiunea cu care te devora in pat… Practic, tu, ca persoana, erai un pretext pentru satisfacerea lui carnala… nu conta ce simti tu... gaura sa fie!