Cantecul "bijuteriei" masculine

Ok, deci avem "Cantecul <bijuteriei masculine>". Acum, ce mai urmeaza, dansul lui? Un tip, probabil dupa ce a trecut alaturi de "bijuteria" sa prin foarte multe incercari, decide sa ii dedice o melodie. Daca privim in ansamblu nu este un lucru rau (chiar daca o femeie nu ar face asta niciodata), insa daca privim in detaliu, cantecul respectiv nu este tocmai "Oda bucuriei". Cantecul "bijuteriei masculine" este mai mult un dialog intre purtator si "accesoriu", dialog presarat cu reprosuri si regrete. Asistam astfel la un eveniment inedit si anume la recunoasterea publica a faptului ca "bijuteria" prin natura sa nu este altceva decat un element perisabil. Mai mult, in opinia autorului, "bijuteria" este un instrument de sacrificiu, bagat la inaintare dupa cateva pahare de alcool. Dar, chiar si-asa in ciuda dimensiunii liliputane (in comparatie cu restul corpului), "bijuteria" se pare ca are personalitate si, de multe ori, in ciuda insistentelor stapanului refuza sa ia pozitia de "drepti". Astfel, pot spune cu usurinta ca "bijuteria" intra in categoria eroilor (iar dupa o varsta, in cea a martirilor), pentru ca, de obicei, acestia au parte de cantece cu dedicatie. Ca sa imi demonstrez teoria, am sa subliniez asemanarile dintre un organ genital si un erou.
Un erou lupta si apoi pleaca spre o noua batalie. "Bijuteria"... ma rog, sa spunem ca lupta si ea, dar apoi pleaca spre o noua... fusta. Un luptator isi varsa eroic sangele pe campul de lupta, pe cand "bijuteria" isi varsa "amarul" pe vasta intindere a asternutului. Eroul in lupta poarta pe cap o casca, "bijuteria" poarta pe cap o masca (de multe ori doar pentru a nu fi recunoscuta de catre victima). Eroul primeste, dupa lupta, din partea superiorului o strangere de mana si este decorat, "bijuteria" primeste deasemenea o strangere de mana si este decalotata. Eroul, dupa lupta, face un dus si trage un pui de somn, "bijuteria" face la fel, dar exista exceptii cand somnul o napadeste chiar in timpul actiunii. Exista totusi si diferente ce fac balanta sa se incline in defavoarea "bijuteriei". Eroul ajuns acasa cu fruntea sus, primeste flori si este sarutat de sotie si de toata familia, "bijuteria" cand ajunge acasa... are de obicei capul plecat, putine sanse sa fie sarutata de nevasta si sper din tot sufletul ca restul familiei sa stea de-oparte.
Despre erou, elevii citesc in cartile de istorie, pe cand "bijuteria" este bagat (verbal) de elevi in cartile de istorie, atunci cand acestia trebuie sa invete despre erou. Dupa erou sunt moarte toate fecioarele, pe cand dupa "bijuterie", in general, sunt moarte de plictiseala toate nevestele. Si, ultima chestie, la noi eroul are ocazia sa dea mana cu presedintele, pe cand "bijuteria" (avand in vedere timpurile pe care le traim) trebuie sa se multumeasca cu doar cu dosul acestuia.